Parcul Natural Văcărești, de la proiect abandonat la ecosistem protejat în 37 de ani
Parcul Natural Văcărești a evoluat de la un bazin hidrotehnic neterminat în 1989 la o zonă umedă protejată, cu bălți, stufărișuri, pajiști și arbori, relatează G4Media. Transformarea a fost prezentată joi, 5 noiembrie, în cadrul unui tur organizat de BBC Earth înaintea lansării documentarului „Misterele Evoluției”. Ghizii au fost Dan Bărbulescu, director al Asociației Parcul Natural București, Mircea Calnegru, director al Administrației Parcului Natural Văcărești, și biologul Alex Birău.
Parcul ocupă aproximativ 183 de hectare din fosta amenajare hidrotehnică abandonată, parte a planurilor de sistematizare a râurilor din perioada comunistă. În 2016, zona a fost declarată parc natural. De atunci, vegetația lemnoasă s-a extins pe suprafețe anterior deschise, iar specii noi de animale au fost observate. Dan Bărbulescu a declarat: „Acest spațiu a evoluat de la un lac gol și trist în 1989 la un parc natural”.
Succesiune ecologică și specii noi
Procesul de succesiune ecologică a schimbat habitatele disponibile. Păsările au contribuit la răspândirea semințelor, iar zonele cu vegetație joasă sunt astăzi mai dens acoperite de arbori și arbuști. La începutul monitorizărilor erau cunoscute două specii de șerpi: șarpele de casă și șarpele de apă. Ulterior au fost identificați șarpele lui Esculap și șarpele rău, numit și șarpe de stepă. Toate aceste specii sunt neveninoase.
Extinderea vegetației lemnoase nu favorizează toate speciile. Animalele dependente de pajiști deschise sau bălți însorite au cerințe diferite față de cele care folosesc arborii și arbuștii. Bărbulescu a menționat că succesiunea naturală poate să nu fie cea mai potrivită pentru conservarea anumitor habitate.
Apa, factor critic pentru biodiversitate
Aproximativ 200 de specii de păsări au fost identificate în cei zece ani de la declararea parcului, potrivit biologului Alex Birău. Numărul reprezintă observații acumulate în timp, nu specii prezente simultan sau doar păsări cuibăritoare. „Nu cuibăresc toate aici. E o întrebare foarte bună. Unele vin doar să se hrănească și continuă drumul spre cartierele de cuibărit sau de iernare”, a explicat Birău.
Seceta afectează habitatele dependente de apă. O baltă indicată de Bărbulescu a secat în urmă cu doi ani, în timpul unui episod de secetă, afectând viețuitoarele dependente de habitat, deși apa a revenit ulterior. Pentru amfibieni, bălțile mici și puțin adânci sunt esențiale, nu doar lacurile mari. Bărbulescu a vorbit despre izvorașul cu burta roșie, Bombina bombina, care are nevoie de apă persistentă pentru dezvoltarea larvelor.
Lângă căsuța din parc au fost amenajate mici ochiuri de apă alimentate din precipitații colectate de pe acoperiș. Un proiect pilot, parte a proiectului european NATALIE finanțat prin Horizon Europe, prevede preluarea apei de ploaie de pe acoperișul Mall Sun Plaza, filtrarea și dirijarea în parc pentru refacerea rețelei de bălți pentru amfibieni. Sistemul nu este încă funcțional. Bărbulescu a declarat: „Este doar o intervenție-pilot, care va avea efecte punctuale și ne va arăta dacă există capacitate de preluare, stocare și refolosire a apei de ploaie folosind soluții verzi.”
Mircea Calnegru a discutat despre soluții de aducere a apei în parc și posibilitatea ca zona să rețină o parte din precipitațiile colectate din oraș. Parcul ar putea juca un rol de zonă-tampon, asemănător unui burete, contribuind la gestionarea precipitațiilor din București. Soluțiile de alimentare și evacuare a surplusului sunt analizate pe termen lung. Administrația parcului nu deține planurile vechii amenajări; acestea se află la Apele Române, potrivit lui Calnegru.
Sursa: G4Media