Guvernul Bolojan a căzut cu un vot istoric: 281 de parlamentari au adoptat moțiunea de cenzură, cel mai mare scor din istoria României
Guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai 2026, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Votul a fost covârșitor: 281 voturi „pentru”, 4 „împotrivă”, 3 anulate. Este cel mai mare număr de voturi obținute la o moțiune de cenzură din istoria post-revoluționară a României, depășind cu mult pragul de 233 necesar pentru adoptare.
Cele mai mari voturi din istorie pentru o moțiune
În sala Parlamentului au fost prezenți 431 de parlamentari din totalul de 464, fiind exprimate 288 de voturi. Moțiunea — intitulată „Stop ‚Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” — a fost semnată de 254 de parlamentari, dar a primit sprijin suplimentar din partea POT, SOS, neafiliaților și unei părți dintre reprezentanții minorităților naționale. Parlamentarii PNL, USR și UDMR nu au votat. Pentru context istoric, Bolojan se înscrie pe lista celor opt premieri demiși prin moțiune de cenzură de la 1989 încoace: Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012, mandat de 78 de zile), Sorin Grindeanu (2017, demis de propriul partid), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020), Florin Cîțu (2021) și acum Ilie Bolojan. Niciunul nu a obținut împotriva sa atâtea voturi câte a strâns Bolojan.
Bolojan rămâne premier interimar 45 de zile
Conform mecanismului constituțional, premierul demis și miniștrii săi rămân în funcție cu statut de interimari pentru maximum 45 de zile, cu atribuții limitate. Executivul nu mai poate lansa politici noi, dar asigură continuitatea administrativă a țării. Moțiunea a fost publicată în Monitorul Oficial imediat după vot, sub temeiul articolelor 67, 110 alin. (2) și 113 alin. (1) din Constituția României.
Reacția președintelui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a anunțat în declarațiile de presă de la ora 18:00 că începe imediat negocierile pentru formarea unui nou guvern: „Începem negocierile pentru formarea unui nou guvern. Voi începe cu consultări informale, și, când opțiunile se vor cristaliza, vom face consultările formale.” Șeful statului a precizat că exclude alegerile anticipate și că viitorul executiv va păstra traiectoria pro-occidentală a țării.
PNL trece în opoziție, USR refuză coaliție cu PSD
În ședința de partid de marți, PNL a decis să intre în opoziție. Cătălin Predoiu, vicepremier liberal, a transmis că partidul „trebuie să-și lase opțiunile deschise”. Conducerea PNL a votat unanim împotriva unei noi coaliții cu PSD. Rareș Bogdan a propus organizarea unui referendum intern pe această temă.
Conducerea USR a votat unanim, în paralel, că nu va forma o nouă majoritate cu PSD. Președintele Dominic Fritz a postat după vot: „Moțiunea a trecut, dar nu vom permite ca PSD și AUR să întoarcă România în trecut. USR sigur nu va abandona lupta.” Formațiunea propune PNL un acord politic alternativ.
PSD vrea guvernare fără Bolojan, AUR cere intrare la guvernare
Liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut explicit demisia imediată a lui Bolojan din funcție și a semnalat că PSD preferă să guverneze tot cu PNL, dar fără actualul premier. Purtătorul de cuvânt PSD Alexandru Rafila a declarat la Euronews România că partidul analizează „toate opțiunile pentru formarea unei noi majorități”. Liderul AUR George Simion a declarat că AUR este gata să intre la guvernare, „dar nu în orice condiții”. Politico l-a descris pe Simion drept susținător al mișcării Make America Great Again și principalul strateg din spatele căderii guvernului.
Reacții internaționale: instabilitate și risc PNRR
Presa internațională a reacționat masiv. Reuters, AFP, EFE, Bloomberg, France24 și Politico au scris despre destrămarea coaliției pro-UE. Bloomberg avertiza chiar înainte de vot că România riscă „instabilitate politică fără un plan pentru ziua de după”. Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a calificat drept „antieuropeană” alianța dintre stânga și AUR.
Cea mai sensibilă consecință economică este accesul la cele 10 miliarde de euro din fondurile UE de redresare și reziliență (PNRR), cu termen-limită în august 2026. România trebuie să continue reducerea deficitului — așteptat la 6,2% în 2026, de la peste 9% în 2024 — și să implementeze reformele care condiționează fondurile europene. Negocierile politice complexe care urmează pot pune în pericol acest calendar.