Euro la maxim istoric: 5,2688 lei. Patru recorduri consecutive în plină criză politică
Banca Națională a României a anunțat miercuri, 6 mai 2026, un curs oficial de 5,2688 lei pentru un euro — al patrulea maxim istoric consecutiv pentru moneda europeană în doar câteva zile. Deprecierea leului confirmă o tendință accelerată, alimentată de criza politică declanșată după căderea Guvernului Bolojan și de îngrijorările pieței valutare privind capacitatea de reformă a viitorului executiv. Față de ședința precedentă, leul a pierdut 5,08 bani — o creștere a euro de aproximativ 0,97% într-o singură zi. Pe piața interbancară, moneda europeană a depășit pragul de 5,26 lei chiar înainte de comunicarea cursului oficial, ajungând la cotații de aproximativ 5,27 lei în jurul orei 13:00. Niveluri similare nu fuseseră înregistrate niciodată în istoria post-decembristă a României.
Patru recorduri în patru zile
Deprecierea s-a accentuat după mai multe ședințe consecutive de presiune pe leu:
- 30 aprilie 2026 — euro: 5,1417 lei (record la acel moment);
- 4 mai 2026 — euro: 5,1998 lei;
- 5 mai 2026 — euro: 5,2180 lei (ziua moțiunii de cenzură);
- 6 mai 2026 — euro: 5,2688 lei (noul maxim istoric).
Pe 1, 2 și 3 mai nu au avut loc ședințe bancare, BNR neavând curs oficial de comunicat. Tendința de depreciere a leului față de euro este astfel constantă, dar mișcarea s-a accentuat dramatic în jurul votului parlamentar care a dus la demiterea Cabinetului Bolojan.
Și alte valute, în creștere
Deprecierea leului nu s-a limitat la euro. Conform datelor BNR de miercuri, dolarul american a fost cotat la 4,4746 lei, francul elvețian la 5,7429 lei, iar lira sterlină la 6,0960 lei. Gramul de aur a fost stabilit la 676,07 lei — în creștere cu 22,29 lei față de ziua precedentă, cel mai ridicat nivel din 18 martie 2026. Practic, toate valutele majore raportează creșteri simultane față de leu, indicând nu doar o problemă specifică monedei naționale, ci o presiune generală a investitorilor de a-și diversifica resursele financiare în afara economiei românești.
„Tensiunile sunt legate direct de criza politică”
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a explicat că deprecierea accelerată a leului reflectă percepția investitorilor asupra riscurilor din economia românească. „În momentul în care există predictibilitate, presiunile asupra cursului și nivelul dobânzilor se temperează”, a precizat oficialul, fără a oferi însă o estimare privind durata crizei valutare actuale. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat clar: „Tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică”. Profesorul Cristian Păun, economist apropiat dezbaterii publice, a descris situația într-un termen sumbru: economia României este „praf”, afectată de cele mai mari niveluri de inflație din Uniunea Europeană (rata de 9,9% în martie 2026) și de un deficit bugetar de 7,65% din PIB înregistrat în 2025.
Avertismentul Erste Bank: inflație de 8% în România
Erste Bank a transmis recent o evaluare îngrijorătoare pentru economia României, anticipând o rată a inflației de aproximativ 8% pe parcursul anului 2026. Cifra este aproape dublă față de media zonei euro și reflectă combinația dintre deprecierea monedei naționale, creșterea costurilor de import și incertitudinea fiscală generată de criza politică. Aurelian Dochia, analist economic, atrage atenția: „Prețurile importurilor vor crește și, până la urmă, vor crește prețurile tuturor produselor, pentru că există componente de import în aproape orice bun”. România rămâne o economie profund dependentă de importuri — energie, combustibili, produse alimentare procesate, aparatură electronică și autoturisme. Când euro atinge recorduri istorice, toate aceste bunuri devin automat mai scumpe pe rafturile magazinelor.
Impactul asupra populației și firmelor
Cei mai expuși la creșterea cursului sunt:
- Românii cu credite ipotecare în euro sau franci elvețieni — ratele lunare urcă proporțional cu deprecierea leului;
- Firmele importatoare — costurile mărfurilor și echipamentelor cresc imediat;
- Persoanele cu chirii și leasinguri în euro — bugetele lunare se erodează vizibil;
- Turiștii care călătoresc în străinătate — vacanțele europene devin substanțial mai scumpe;
- Cumpărătorii de produse importate — de la electronice la mașini și cosmetice.
Adrian Negrescu, analist economic, atrage atenția că dincolo de mediul de afaceri, „impactul unui leu slab lovește direct și nemilos în buzunarele oamenilor obișnuiți”. Datoria privată externă a României se ridică la aproximativ 100 miliarde euro, iar companiile cu credite în valută vor avea de plătit rate mai mari pe măsură ce cursul crește.
Riscul deficitului bugetar
România și-a asumat o țintă de deficit bugetar de circa 6% din PIB pentru 2026, urmând o traiectorie graduală de reducere sub 3% până în 2030, conform planului agreat cu Comisia Europeană. Criza politică actuală — combinată cu presiunile valutare — face însă această țintă tot mai dificil de atins. Aurelian Dochia avertizează: „Toată criza politică va afecta capacitatea României de a-și atinge ținta de deficit pentru 2026. Mă tem că în a doua parte a anului ne vom confrunta cu un deficit mai mare decât cel negociat cu Uniunea Europeană, iar toate angajamentele asumate vor fi puse sub semnul întrebării”. Asta ar putea duce la presiuni suplimentare pe rating-ul de țară și pe costurile de finanțare ale statului român pe piețele internaționale.
BNR: „Situația se va calma”
Banca Națională a transmis un mesaj de calm, sugerând că deprecierea actuală este temporară și legată direct de incertitudinea politică. Reglarea pieței valutare se va face, conform băncii centrale, în momentul în care un nou Guvern obține votul de încredere și restabilește predictibilitatea politicii fiscale. Pe termen scurt, însă, presiunea pe leu rămâne intensă. Analiștii avertizează că dacă criza politică se prelungește dincolo de două săptămâni, BNR ar putea fi nevoită să intervină mai energic — fie prin majorarea dobânzii de politică monetară, fie prin vânzări de valută din rezervele oficiale, ambele măsuri cu costuri economice semnificative.