M4 metrou: incep forajele pentru noile 14 statii din Bucuresti
Pe șantierul magistralei M4 de metrou din București au început, în prima săptămână din mai 2026, forajele care marchează intrarea în faza de execuție subterană a celei mai ample extinderi a rețelei de metrou din ultimii ani. Proiectul prevede 14 stații noi, conform anunțurilor făcute publice de Ministerul Transporturilor și Metrorex.
Ce înseamnă concret „început foraje”
În jargonul tehnic al lucrărilor de metrou, „începutul forajelor” nu înseamnă încă montarea liniei sau săparea tunelului propriu-zis. Înseamnă, în prima fază, foraje geotehnice de investigare pentru cartarea stratificației subterane, urmate de foraje de consolidare și injectări sub clădirile existente, pentru a preveni tasări ale fundațiilor. Abia după această etapă pot intra în lucru scuturile de excavație (TBM — Tunnel Boring Machines), echipamentele uriașe care sapă tunelurile circulare specifice metroului modern.
Ce stații apar pe traseu
Magistrala M4 actuală merge între Gara de Nord și Străulești, cu opriri în zone aglomerate precum 1 Mai, Jiului și Parc Bazilescu. Extinderea prevăzută aduce 14 stații noi, care vor conecta în special zone est-pantelimon și sud-vest, în prezent nedeservite de metrou. Lista exactă a stațiilor și ordinea de execuție este definită în studiul de fezabilitate aprobat, urmând ca punerea în funcțiune să fie eșalonată pe tronsoane, nu simultan.
De ce este important
În context urban, fiecare nouă stație de metrou în București schimbă profilul cartierelor adiacente pe o rază de 800-1.200 de metri. Studiile internaționale arată că valoarea imobiliară crește cu 10-25% în jurul unei stații noi, iar timpul mediu de deplasare al locuitorilor scade vizibil. Pentru București, unde traficul de suprafață rămâne sufocant și unde transportul cu tramvaiul a primit investiții semnificative dar limitate ca extindere, fiecare kilometru de metrou nou este o decizie de structură urbană pe 50-100 de ani.
Finanțarea: PNRR și buget de stat
Lucrările pe M4 sunt parte din pachetul de investiții finanțat parțial prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), completat cu sume de la bugetul de stat. Termenele PNRR comprimă calendarul: o parte din cheltuielile cu echipamente, scuturi și instalații trebuie efectuate până la august 2026, ceea ce explică ritmul accelerat de început al lucrărilor în această primăvară. Eventualele întârzieri pe acest segment ar putea însemna pierderea unei tranșe de finanțare europeană — un risc pe care Ministerul Transporturilor l-a invocat repetat în comunicările publice.
Provocările execuției
Pe terenul Bucureștiului, lucrările de metrou au de gestionat câteva provocări structurale: solul argilos cu pungi de apă, prezența fundațiilor istorice ale clădirilor din zonele centrale, conducte și galerii subterane nedocumentate complet și — nu în ultimul rând — relația cu Primăriile de sector și cu cetățenii afectați de restricțiile de trafic în zonele de șantier. Experiența magistralei M5 (Drumul Taberei) este un avertisment: durata totală a depășit de două ori estimarea inițială, cu costuri suplimentare semnificative.
Tarife și abonamente: în paralel cu lucrările
Începutul lucrărilor pe M4 vine în paralel cu o discuție publică tensionată despre majorarea tarifelor Metrorex. Operatorul a propus în aprilie creșterea biletelor cu aproximativ 40% (de la 5 la 7 lei o călătorie) începând cu 1 mai 2026. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Măruță, a cerut amânarea cu 60 de zile a intrării în vigoare, pentru un studiu de impact asupra numărului de călători și asupra calității aerului. Decizia finală urmează să fie luată până în iulie 2026. Pentru un bucureștean cu abonament lunar, creșterea reprezintă circa 40 lei/lună suplimentar, sau aproape 500 lei/an. Pe termen mediu, miza adevărată nu este însă prețul biletului, ci dacă, peste 5-7 ani, când vor intra în funcțiune primele stații noi ale M4, Bucureștiul va avea o rețea de metrou care chiar acoperă orașul sau va rămâne, în continuare, o capitală europeană cu rețea de metrou de oraș mic.