Economia circulară în România: de la concept la realitate

Economia circulară — modelul economic în care resursele sunt utilizate cât mai eficient, iar deșeurile devin materie primă pentru noi cicluri de producție — este o prioritate la nivel european. România, însă, se află în stadii incipiente ale acestei tranziții.

Conform indicatorilor Eurostat, România are una dintre cele mai scăzute rate de circularitate din UE. Rata de utilizare circulară a materialelor se situează sub 2%, față de o medie europeană de aproximativ 12%. Aceasta înseamnă că economia românească rămâne dominantă liniară: extrage, produce, consumă, aruncă.

Organizațiile de transfer de responsabilitate, precum AleGreen.ro, joacă un rol-cheie în această tranziție. Prin mecanismul răspunderii extinse a producătorului, OTR-urile asigură că o parte din deșeurile de ambalaje sunt colectate și direcționate către reciclare, închizând parțial bucla materialelor.

Barierele sunt însă multiple: lipsa cererii interne pentru materii prime secundare, costuri ridicate de sortare și procesare, calitate scăzută a materialelor colectate și un cadru fiscal care nu stimulează suficient utilizarea resurselor reciclate în detrimentul celor virgine.

La nivel european, Planul de acțiune pentru economia circulară prevede măsuri ambițioase: ecodesign obligatoriu, pașaportul digital al produsului, restricții la exportul de deșeuri și ținte de conținut reciclat în produse noi. Transpunerea acestor măsuri în legislația națională va fi un test al capacității instituționale a României.

Tranziția către economia circulară nu este doar o obligație europeană — este o oportunitate economică. Țările care au investit timpuriu în reciclare, reutilizare și design sustenabil au creat industrii noi și locuri de muncă verzi. România are resursele și forța de muncă — rămâne de văzut dacă are și viziunea.