Studiu: 48% dintre angajații români spun că AI le ușurează munca, dar 66% se tem de dependența de tehnologie
Aproape jumătate dintre angajații români (48%) consideră că inteligența artificială le ușurează munca, însă 66% se tem de dependența excesivă de această tehnologie, arată un studiu recent dat publicității la începutul lunii mai 2026. Datele dezvăluie o paradigmă nuanțată: angajații români îmbrățișează AI-ul pentru beneficiile concrete, dar sunt simultan conștienți de riscurile pe termen lung pe care le presupune integrarea sa în activitatea zilnică.
Beneficiile resimțite: rapoarte automate, brainstorming, traduceri
Conform datelor studiului, citat de Știrile ProTV, principalele beneficii pe care angajații le asociază cu utilizarea AI-ului sunt: generarea automată de rapoarte și sinteze (menționată de 62% dintre respondenți), brainstorming și formularea de idei noi (54%), traduceri și redactare în limbi străine (47%), analiză rapidă de date (41%) și asistență în programare/cod (28% — în special în sectorul IT). Angajații din sectoare creative — marketing, comunicare, design — raportează cele mai mari câștiguri de productivitate, estimate între 20 și 35% reducere a timpului petrecut pentru sarcini repetitive. În schimb, în sectoarele tradiționale precum producție industrială, construcții sau transporturi, impactul direct al AI-ului este perceput ca fiind mult mai limitat.
Frica: dependență, pierdere de competențe, înlocuire
Cei 66% care se tem își exprimă îngrijorările pe trei axe principale. Prima este pierderea graduală de competențe — teama că, pe măsură ce delegă tot mai multe sarcini către AI, abilitățile proprii se atrofiază (gândire critică, capacitatea de scriere de la zero, memorare). A doua este înlocuirea pe piața muncii — îngrijorarea că, în 5-10 ani, multe roluri vor fi automatizate complet. A treia, mai subtilă, este dependența emoțională: imposibilitatea de a începe o sarcină fără a apela mai întâi la un asistent AI. O parte a fricii este și de natură etică și operațională: 41% dintre respondenți recunosc că au avut situații în care AI-ul a generat informații eronate (fenomenul cunoscut ca „halucinare”), iar 23% au avut probleme legate de confidențialitatea datelor introduse în chat-uri AI.
Generațiile divizate: tinerii pro, managerii contra
Cea mai semnificativă diferență de atitudine se observă pe linie de vârstă și nivel ierarhic. Angajații sub 35 de ani sunt cel mai entuziaști utilizatori — 71% dintre ei folosesc AI cel puțin săptămânal, iar 42% zilnic. La polul opus, managerii și directorii peste 45 de ani sunt cel mai îngrijorați grup: 78% își exprimă rezerve serioase față de utilizarea AI în deciziile strategice ale companiilor. Această tensiune intergenerațională are consecințe practice. În multe corporații românești, asistăm la situații în care echipele tinere folosesc deja masiv ChatGPT, Claude sau Gemini pentru sarcinile zilnice, dar fără ca această utilizare să fie reglementată oficial — generând riscuri de conformitate și de pierdere a controlului asupra informațiilor sensibile ale companiei.
Perspectiva europeană: AI Act intră în deplină vigoare
Studiul vine într-un moment în care legislația europeană privind inteligența artificială se consolidează. AI Act-ul UE, adoptat în 2024, intră treptat în vigoare, cu prevederi finale aplicabile începând cu august 2026. Companiile europene — inclusiv cele din România — trebuie să se conformeze unor cerințe stricte privind utilizarea sistemelor AI cu risc înalt, transparența algoritmilor și protecția datelor. În același timp, Parlamentul European negociază în acest moment poziția pentru bugetul UE 2028-2034, în care unul dintre punctele majore este alocarea de fonduri pentru cercetare AI europeană, ca răspuns la dominarea pieței de către giganții americani și chinezi.
Implicații pentru angajatori: politici clare sau haos
Pentru companiile românești, datele studiului trimit un semnal clar: nu se mai poate ignora utilizarea AI în activitatea zilnică a angajaților. Este nevoie de politici interne care să clarifice ce tipuri de date pot fi introduse în asistenți AI, ce sarcini sunt acceptabile pentru delegare și care sunt protocoalele de verificare a outputurilor generate de algoritmi. Mai mult, există o responsabilitate de formare: angajații care folosesc deja AI ar trebui ghidați să o facă într-un mod conștient, critic și sigur. Cei care nu îl folosesc încă riscă să rămână în urmă, atât profesional cât și concurențial.
Întrebarea reală: nu „dacă”, ci „cum”
Datele studiului arată că dezbaterea despre AI în România a depășit faza inițială — întrebarea „să folosim sau nu?” e închisă. Aproape toți angajații care au acces la asistenți AI îi folosesc deja. Întrebarea reală a momentului este cum îi folosim corect: cu ce limite, cu ce verificări, cu ce protejare a competențelor proprii și a interesului companiilor. Răspunsul nu va veni de la algoritmi, ci de la un dialog societal și politic care, în România, abia începe.