Bugetul Capitalei pentru 2026: 8,5 miliarde lei și investiții record de 2,7 miliarde, majoritar din fonduri europene

Consiliul General al Municipiului București a adoptat marți, 5 mai 2026, bugetul Capitalei pentru anul în curs, în valoare totală de 8,5 miliarde lei — o creștere de 16% față de exercițiul financiar precedent. Componenta de investiții urcă la cifra record de 2,7 miliarde lei, dintre care peste jumătate, respectiv 1,5 miliarde lei, reprezintă fonduri europene atrase. Bugetul a fost aprobat cu o majoritate de 48 de voturi „pentru” și 5 abțineri, marcând o schimbare semnificativă de paradigmă în prioritățile financiare ale Primăriei Capitalei. Primarul General Ciprian Ciucu a definit documentul drept „un pas necesar pentru predictibilitatea orașului”, subliniind reducerea cheltuielilor de funcționare în favoarea unei creșteri masive a investițiilor.

Anul trecut, suma alocată pentru investiții nu atingea pragul de un miliard de lei. Saltul actual la 2,7 miliarde reprezintă mai mult decât triplul, fiind susținut major de absorbția fondurilor europene. Astfel, din totalul investițiilor, finanțarea externă nerambursabilă acoperă 304 milioane lei, cofinanțarea națională 207 milioane lei, în timp ce diferența provine din credite externe și surse proprii.

Termoficare și transport public, prioritățile absolute

Cele două capitole majore care domină structura bugetară sunt modernizarea sistemului de termoficare și a transportului public. Pentru rețeaua de termoficare, Primăria alocă peste 1 miliard de lei, în timp ce o sumă similară merge către modernizarea infrastructurii de tramvai — aproximativ 1 miliard lei destinați reabilitării a 50 de kilometri de șină. În prezent sunt finalizați 5,5 km de șină, iar alți 36 km se află în execuție, cu obiectivul de a deschide toate șantierele rămase până la finalul anului. La capitolul transport public se adaugă 85 milioane lei pentru înnoirea parcului auto al STB și 44,8 milioane lei pentru modernizarea a trei depouri — Berceni, Bujoreni și Bucureștii Noi.

Lista proiectelor majore finanțate în 2026

Bugetul prevede o paletă extinsă de șantiere și inițiative pe termen lung:

• Prelungirea Ghencea — aproximativ 130 milioane lei pentru lărgirea bulevardului și extinderea liniei de tramvai 41;
• Supralărgirea Bulevardului Dimitrie Pompeiu — 76 milioane lei, cu prelungirea liniei de tramvai până pe Barbu Văcărescu;
• Modernizarea Cartierului Henri Coandă — 53 milioane lei;
• Reparații la Pasajul Basarab — 20 milioane lei;
• Extinderea rețelelor de apă și canalizare — 85,3 milioane lei;
• Reconstruirea Podului Calicilor și amenajarea malurilor Dâmboviței (segmentul Unirii–Izvor) — 77 milioane lei;
• Revizuirea Planului Urbanistic General — 23,4 milioane lei;
• Consolidarea clădirilor cu risc seismic — peste 198 milioane lei;
• Modernizarea iluminatului public cu tehnologie LED pe 70 de artere — 59 milioane lei;
• Piste de biciclete pe patru trasee centrale — peste 37 milioane lei.

Cheltuielile de funcționare, în scădere semnificativă

În paralel cu majorarea investițiilor, aparatul administrativ și-a redus cheltuielile de funcționare la 4 miliarde de lei, comparativ cu 4,9 miliarde în anul precedent. Această sumă acoperă servicii esențiale precum iluminatul public, dezinsecția, deratizarea, întreținerea Arenei Naționale, plus plata datoriilor și a dobânzilor. Subvențiile rămân un capitol semnificativ, însumând peste 2,59 miliarde de lei. Din această alocare, 1,37 miliarde lei sunt direcționate către transportul în comun, iar 1,21 miliarde lei către sistemul de termoficare.

Repartizarea veniturilor între Capitală și sectoare

În ceea ce privește repartizarea veniturilor provenite din cota de 85% din impozitul pe venit, suma totală de aproximativ 7,9 miliarde lei a fost împărțită astfel: Municipiului București îi revin 3,61 miliarde lei, restul fiind distribuit către sectoare — Sectorul 1 cu 532,9 milioane lei, Sectorul 2 cu 691,7 milioane lei, Sectorul 3 cu 873,3 milioane lei, Sectorul 4 cu 776,8 milioane lei, Sectorul 5 cu 646,2 milioane lei și Sectorul 6 cu 806,7 milioane lei. Primarul Ciucu a subliniat că Bucureștiul se confruntă în continuare cu o flexibilitate bugetară redusă, majoritatea fondurilor provenind de la nivel central. „În ultimii doi ani, bugetul Primăriei a fost afectat de lipsa a 3,5 miliarde de lei”, a precizat edilul, susținând necesitatea adoptării unei legi a finanțelor publice locale care să asigure predictibilitate și stabilitate financiară pe termen lung.

Concursuri pentru regenerarea urbană

Bugetul include și pregătirea unor concursuri de soluții pentru zone strategice ale Capitalei, printre care Piața Unirii — unde se preconizează conectarea liniilor de tramvai într-un nod intermodal complex. Alte capitole vizează restaurarea unor obiective de patrimoniu, modernizarea spațiilor verzi și extinderea pistelor de biciclete în zonele centrale. Adoptarea bugetului pentru 2026 reflectă, potrivit administrației, angajamentul Primăriei Capitalei de a investi în infrastructură și servicii publice, în pofida constrângerilor financiare actuale. Implementarea acestor proiecte va avea un impact direct asupra dezvoltării orașului și asupra calității vieții bucureștenilor în următorii ani.