40 de zone din centrul Capitalei devin pietonale — planul Ciucu pentru un București la scară umană, ca în marile orașe europene

Primarul general Nicușor Dan anunță marți transformarea a aproximativ 40 de zone din centrul istoric și administrativ al Bucureștiului în spații pietonale sau semi-pietonale, într-un plan ambiţios care urmărește redimensionarea oraşului după modelul marilor capitale europene. Transformările fac parte dintr-o strategie mai largă de urbanism „la scară umană”, cu accent pe mobilitate alternativă, spații verzi și revitalizarea centrelor comerciale dezafectate. Anunțul vine după luni de consultări cu arhitecți independenți, specialiști urbaniști și oficiali ai Primăriei Municipiului București (PMB). Potrivit unui comunicat oficial, 10 dintre aceste zone sunt declarate prioritare pentru intervenție imediată în 2026, cu lucrări de reabilitare și reproiectare a infrastructurii.

Zonele prioritare și transformări concrete

Primele intervenii se vor concentra pe spații emblematice și coridoare de circulație majore din centrul istoric. Printre ele se numără:

• Bulevardul Magheru — o arteră comercială și de transit central, care va fi transformată parțial în zonă semi-pietonală;
• Zona Sala Palatului – Palatul Regal – Ateneul Român — un ansamblu cultural și istoric care necesită urgent redefinire a spațiului public;
• Strada Arthur Verona și Strada H.M. Berthelot — arterele secundare care vor deveni pietonale integral;
• Splaiul Independenței — între podurile Semănătoarea și Grozăvești, pe ambele maluri, cu accent pe reconectare cu Dâmbovita și spații de agrement.

Pentru fiecare din acestea, PMB a anunțat că vor fi elaborate planuri urbanistice zonale (PUZ) care vor detaliza soluțiile arhitecturale, mobilierul urban, plantații de copaci și dotări pentru pedeștri. Calea Victoriei și zona Palatului Regal vor primi atenție specială, cu PUZ-uri dedicate care vor urmări modele precum Grands Boulevards din Paris sau Champs-Élysées în versiune accesibilă și reinterpretată.

Provocări și spaţii risipit: lecțiile din centrul actual

Motivația acestor schimbări vine și din diagnosticul crunt al stării actuale a centrului. Piața Revoluției — o din celelalte mari și intens circulată piață din București — funcționează în prezent ca o zonă de parcare de scurtă durată, un non-loc care risipește potențialul unui ansamblu arhitectural și istoric de rang european. Imagini din alte piețe europene cu funcție similară — Piața Maggiore din Bologna, Defacto din Amsterdam, Marienplatz din München — arată cum spațiile publice bine gestionate devin motoare economice și sociale pentru comunități. Primăria recunoaște că transformările nu se vor limita la pietrizare și marcaje: vor fi necesare investiții în drenaj, iluminat, terase cu scaune, spații de recreație și transpunerea în practică a unei strategii de management al acestor zone.

Proces democratic și licitații deschise

Un detaliu semnificativ: Nicușor Dan a promis că fiecare proiect de pedestrianizare va fi supus dezbaterilor publice, cu implicarea comercianților, rezidenților și experților. Cuvintele-cheie din comunicatul oficial — „nimic pe genunchi” și „transparență totală” — sugerează voinţă de a evita greșelile anterioare, când intervenții urbanistice majore au fost executate fără consultare reală. Licitațiile pentru lucrări vor fi anunțate în baza bugetului 2026 al Capitalei și vor apela la fonduri europene disponibile în cadrul programelor Horizon Europe și Planului de Recuperare și Reziliență. Acest aspect este crucial: finanțarea nu va gravita doar pe bugetul local, ci pe resurse dedicate tranziției urbane și sustenabilității.

Context european și perspective

Planul Ciucu nu iese din nimic. Alte capitale europene au parcurs transformări similare: Barcelona a pedestrianizat zeci de străzi în ultimul deceniu, París a închis Seine-ul circulației auto, Viena și Berlin au dezvoltat rețele de spații publice conectate. Bucureștiul, cu populație de 1,8 milioane în aglomerație și trafic crescut, se confruntă cu dileme urbane asemănătoare. Succesul acestui plan va depinde nu doar de execuția lucrărilor, ci de gestionarea pe termen lung, de management locativ activ și de reglementări clare pentru terase, agrement și commerce. Perioada următoare va fi testul real al ambițiilor Capitalei de a se transforma într-un București mai uman și mai aproape de standardele europene.