Registrul Verde al Bucureștiului primește 10,5 milioane lei în 2026 — ce este, de ce PMB a fost amendată că nu îl avea și cum protejează spațiile verzi
Primăria Municipiului București alocă 10,5 milioane lei (aproximativ 2,1 milioane euro) în bugetul pe 2026 pentru finalizarea și implementarea Registrului Verde — o bază de date geospațială cuprinzătoare a tuturor spațiilor verzi din Capitală. Decizia vine după ani de neglijență administrativă și după ce PMB a fost amendată pentru nerespectarea Legii 24/2007, care impunea obligatoriu existența acestui instrument. „Baza de date este esențială pentru protecția spațiilor verzi”, a declarat primarul Ciucu în mai 2026, semnaland că măsura nu este doar o obligație legală, ci o necesitate urgentă în contextul valurilor de căldură recurente și al presiunilor imobiliare asupra terenurilor verzi din București.
Ce este Registrul Verde — un instrument tehnic cu impact civic real
Registrul Verde este o bază de date completă și georeferențiată a tuturor spațiilor verzi din București. Nu e vorba de o simplă listă, ci de un inventar detaliat care include:
- Toate categoriile de spații verzi: parcuri de orice dimensiune, scuaruri, aliniamente stradale cu arbori, perdele de protecție, terenuri de joacă cu vegetație, grădini publice
- Date precise pentru fiecare spațiu: suprafață exactă în metri pătrați, tipologia vegetației, starea fitosanitară (sănătatea arborilor și plantelor), statut juridic (proprietate PMB, proprietate privată, teren concesionat)
- Accesibilitate publică: harta va fi disponibilă online — oricine poate verifica ce spații verzi există în cartierul său și ce statut au
- Actualizare continuă: orice modificare (construcție pe teren verde, plantări noi autorizate, tăieri legale) va fi reflectată în timp real în baza de date
Este instrumentul care lipseşte Bucureștiului de aproape două decenii, deși legea o impunea din 2007.
De ce n-a existat Registrul Verde până acum
Răspunsul este simplu: neglijență administrativă și lipsa voinței politice. Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților impunea clar obligația unui registru. Dar nici una dintre administrațiile care s-au succedat nu l-a finalizat. De ce? Pentru că un registru complet și transparent ar expune cu cifre precise o realitate incomodă: la câți metri pătrați de spații verzi pe locuitor funcționează de fapt Bucureștiul.
În plus, Capitala operează și astăzi cu date urbanistice depășite din 2000. Planul Urbanistic General care ar trebui să reglementeze dezvoltarea city-ului datează din acea perioadă și nu reflectă realitatea actuală. Fără registru complet și actualizat, e imposibil să:
- Aplici sancțiuni pentru construcții ilegale pe spații verzi
- Urmărești tăierile neautorizate de arbori
- Planifici intervenții urbanistice pe baze științifice și transparente
- Răspunzi publicului cu date precise despre situația verde din fiecare sector
Ce se schimbă pentru bucureșteni odată ce Registrul Verde intră în funcție
1. Transparență reală. Vei putea vedea pe hartă exact câte parcuri, scuaruri și alei verzi există în cartierul tău, cât ocupă și ce statut au. 2. Protecție legală mai eficace. Orice spațiu verde înregistrat devine mai greu de scos din circuit pentru construcții. Datele publice creează responsabilitate.
3. Sancțiuni pentru tăieri ilegale. Poliția Locală va putea verifica dacă un arbor tăiat era înregistrat în bază și dacă existau autorizații. Astăzi, fără registru, e haos administrativ.
4. Urbanism bazat pe date reale. Noul Plan Urbanistic General al Capitalei (în lucru, cu 23 de milioane lei alocat) va folosi datele din Registrul Verde pentru a planifica dezvoltarea viitoare. 5. Cetățenii pot activa. Dacă observi dispariția unui spațiu verde, vei putea reclama folosind datele din registru ca dovadă.
Spațiile verzi din București — situația actuală și deficitul real
Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 26 de metri pătrați de spații verzi per locuitor. București se află sub 20 m²/locuitor — o cifră care nu poate fi confirmată precis chiar acum, pentru că nu avem date complete. Capitalei îi aparțin parcuri mari precum Herăstrău (187 ha), Tineretului (84 ha), Carol (35 ha) și Cișmigiu (17 ha). Dar spațiile verzi din cartierele rezidențiale sunt fragmentate și adesea prost gestionate. Pericolul principal este specula imobiliară pe terenuri verzi din zone periurbane sau terenuri care ar trebui să rămână protejate. Cu un registru transparent, e mai greu să „dispară” porciuni de verde din hărți administrative.
Registrul Verde și răspunsul la canicula urbană
Vara 2026 a demonstrat din nou de ce verde este chestiune de sănătate publică. Valurile de căldură au amplasat insulele de căldură urbane exact în zonele cu cea mai mică acoperire de vegetație — până la 5-7°C mai cald decât media orașului. Registrul Verde va permite identificarea acestor zone critice și va susține planificarea plantărilor prioritare acolo unde este cea mai mare nevoie. Nu mai e vorba de estimări — vor fi date exact. Investiția de 10,5 milioane lei nu este o cheltuială bureaucratică, ci o investiție în sănătate publică și în capacitatea Bucureștiului de a se adapta la schimbările climatice. Cu Registrul Verde, Capitala poate fi mai verde și mai justă pentru cei care o locuiesc.