STB și-a cerut singură insolvența: ce înseamnă pentru un milion de călători din București

Joi, 6 august 2026, Societatea de Transport București (STB) a depus o cerere de insolvență la Tribunalul București, o mișcare care marchează o schimbare fundamentală în modul în care compania publică de transport încearcă să gestioneze o criză financiară acumulată de ani buni. Gestul — cel al unei instituții care se autosesizează în fața justiției — a generat reacții mixte în rândul sindicatelor, mass-mediei și cetățenilor care depind zilnic de mijloacele de transport în comun ale Capitalei.

O cerere depusă de compania însăși

Până acum, procedurile de insolvență împotriva STB veniseră din inițiativa creditorilor. De această dată, însă, compania publică a ales să facă pasul decisiv: și-a depus propria cerere în temeiul articolului 66 din Legea 85/2014. Cererea, înregistrată la Secția a VII-a Civilă a Tribunalului București, apare sub numele STB ca debitor și al companiei BMF Grup Soluții Integrate SRL ca creditor.

Această abordare nu este întâmplătoare. Pe 22 iulie, Consiliul General al Municipiului București, la propunerea primarului general Ciprian Ciucu, a aprobat oficial demararea procedurii de insolvență. În comunicatele oficiale, PMB a estimat datoriile STB la aproximativ 3 miliarde de lei — o sumă care evidențiază dimensiunile crizei pentru una dintre cele mai importante instituții ale transportului public din România.

Continuitatea serviciului: promisiunea autorităților

Una din declarațiile centrale ale administrației municipale este că insolvența nu va afecta circulația autobuzelor, tramvaielor și troleibuzelor. Atât reprezentanții PMB, cât și conducerea STB au asigurat în mod repetat că serviciile de transport vor funcționa după programul obișnuit, iar salariile angajaților vor fi protejate. Această promisiune este crucială: mai mult de un milion de călători bucureșteni — și locuitori ai zonelor limitrofe din Ilfov — se bazează zilnic pe STB pentru a se deplasa. Primarul Ciucu a explicat că unul din obiectivele principale al insolvenței este tocmai asigurarea continuității serviciului public. Potrivit legii, autoritatea locală — în acest caz PMB — are obligația să garanteze funcționarea transportului public, indiferent de starea financiară a operatorului.

Procedura: ce se întâmplă acum

Deși cererea a fost depusă, nu înseamnă că STB a intrat deja oficial în insolvență. Decizia finală rămâne la latitudinea judecătorului-sindic, care va analiza dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Dacă judecătorul acceptă cererea, urmează pași procedurali specifici:

• Numirea administratorului judiciar — un specialist care va analiza situația financiară completă a STB
• Elaborarea planului de reorganizare — administratorul judiciar va propune o strategie de redresare financiară
• Aprobarea planului — creatorii trebuie să voteze favorabil planul de reorganizare propus

Planul final ar putea include măsuri precum ștergerea parțială a datoriilor, valorificarea unor active ale companiei, și — potențial — ajustări tarifare sau modificări de trasee. Această ultimă posibilitate este ceea ce ingrijorează cel mai mult voci critice.

Îngrijorări în rândul sindicatelor și mass-mediei

Sindicatele din STB au reacționat cu cereri de transparență totală în procesul de reorganizare. Reprezentanții angajaților insistă pe faptul că ei trebuie implicați direct în elaborarea planului de redresare și că protecția locurilor de muncă trebuie să fie o prioritate non-negociabilă. Voci critice din presa locală atrag atenția asupra unui risc major: că reorganizarea, oricât de bine-intenționată la început, ar putea se traduce pe termen mediu și lung prin creșteri de tarife, reduceri de trasee sau timpi de așteptare mai mari pentru călători. Istoria altor servicii publice din București și din țară oferă precedente care justifică această îngrijorare.

De la București la Ilfov: o problemă regională

Importanța STB nu se limitează la granițele Capitalei. STB asigură aproximativ 90% din transportul public utilizat și de locuitori din Ilfov, transformând stabilitatea ei într-o problemă regională, nu doar municipală. O reorganizare defectuoasă ar putea avea efecte în cascadă asupra întregii zone metropolitane.

În zilele care vin, atenția se va concentra pe decizia judecătorului-sindic și, ulterior, pe profilul administratorului judiciar care va fi numit. Miza? Siguranța unui serviciu esențial pentru peste un milion de oameni care zilnic traversează București și împrejurimi cu autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul.