Teatrul de pe Lipscani, o clădire cu o istorie spectaculoasă în Centrul Vechi
Clădirea de pe Lipscani 53, cunoscută astăzi drept Teatrul de pe Lipscani și Sala Rapsodia, are o istorie de peste un secol, marcată de transformări succesive, de la teatru-cinematograf la complex artistic multifuncțional, relatează B365. Imobilul a fost conceput special pentru spectacole și proiecții de film, iar structura sa din beton armat a fost considerată la momentul construcției „infailibilă contra incendiilor”. Prima mențiune a terenului datează din 1868, când Sava Vasiliu a cerut aprobare pentru o prăvălie de zid. La sfârșitul secolului al XIX-lea, imobilul aparținea Bisericii Sfântul Silvestru și era închiriat pentru activități comerciale. În 1901 s-a deschis aici Noua Postăvărie „La Orașul Londra”, iar în 1912-1913, comerciantul I. Zaharia a comandat o clădire destinată spectacolelor, proiectată de arhitectul Dimitrie Herjeu și executată de inginerul Tiberiu Eremia.
De la cinema la scenă pentru artiști consacrați
Inaugurat în 1913 sub numele Marele Teatru-Cinema „Zaharia”, edificiul a găzduit proiecții de film cu Pathé Journal, spectacole de varietăți și reprezentații ale Teatrului „Tanagra”. Activitatea a fost întreruptă temporar în timpul Primului Război Mondial, dar sala și-a reluat rapid funcția. În anii 1920 a purtat numele Cinema Pathé-Palace, apoi Cinema Lipscani Palace și Teatrul Lipscani Cinema, iar în anii 1930 a fost renovat de mai multe ori, denumirea Roxy devenind predominantă.
La etaj au funcționat șezători ale revistei „Realitatea Ilustrată” și școala de dans „Achim și Willy”. La începutul anilor 1940, dramaturgul Tudor Mușatescu a înființat aici o companie teatrală proprie. După august 1944, clădirea a fost folosită de Confederația Generală a Muncii pentru mișcarea artistică sindicală și spectacole muncitorești, iar în regimul comunist a găzduit Ansamblul „Rapsodia Română”, cu muzică și dans popular.
Sub directorii Eugeniu Ioniță și Constantin Arvinte, scena a devenit o rampă de lansare pentru tineri interpreți precum baritonul Nicolae Herlea, mezzosoprana Elena Cernei și actorii Gheorghe Cozorici și Gheorghe Dinică. După decembrie 1989, ansamblul a fost desființat la începutul anilor 1990, iar clădirea a traversat o perioadă dificilă. Astăzi, Teatrul de pe Lipscani și Sala Rapsodia păstrează structura originală concepută de Dimitrie Herjeu, potrivit surselor Patri Arh.
Sursa: B365