Soluții verzi pentru inundații: ghidul Ministerului Mediului mizează pe natură ca aliat al barajelor

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în consultare publică un document care, dacă va fi adoptat, ar putea schimba modul în care România înțelege gestionarea inundațiilor: „Ghidul privind promovarea, selecția, evaluarea și integrarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații”. Documentul oferă, pentru prima oară, un cadru tehnic și administrativ unitar pentru intervenții care folosesc ecosistemele și procesele naturale ca instrumente de prevenție.

Nu o alternativă, ci o completare

Ministrul Diana Buzoianu a fost explicită: ghidul nu propune înlocuirea lucrărilor hidrotehnice clasice (baraje, diguri, poldere), ci completarea lor cu soluții naturale care reduc riscurile încă din faza de formare a viiturilor. „Reducerea riscului în fața inundațiilor trebuie să fie un obiectiv prioritar pentru Apele Române. Completăm abordarea tradițională, bazată pe lucrări hidrotehnice, cu soluții naturale care reduc riscurile încă din faza de formare”, a declarat ministrul.

Logica este simplă: digurile și barajele protejează în aval, dar nu împiedică formarea viiturilor în amonte. Soluțiile verzi atacă problema la sursă — încetinesc scurgerea apei pe versanți, măresc capacitatea de absorbție a solului și reduc volumul total de apă care ajunge în albia râurilor. Sunt mai ieftine decât betonul, durează mai mult în timp și au beneficii ecologice colaterale (biodiversitate, calitatea apei, sechestrare de carbon).

Patru tipuri de intervenții recomandate

Ghidul propune patru tipuri majore de intervenții bazate pe natură, toate aplicabile în condițiile concrete din România:

• Refacerea zonelor umede — restaurarea bălților, mlaștinilor și terenurilor inundabile distruse prin desecări vechi (multe dintre ele realizate în perioada comunistă pentru câștig agricol). Aceste zone funcționează ca bureți naturali care absorb și eliberează apa lent.
• Împădurirea terenurilor vulnerabile — în special pe versanții pe care defrișările au accelerat eroziunea solului și au crescut viteza scurgerii. Pădurea încetinește scurgerea, fixează solul și mărește capacitatea de retenție a apei în sol.
• Reconectarea râurilor la luncile inundabile — eliminarea barierelor artificiale care au separat râurile de fostele lor zone de inundare. Practic, se permite apei să se reverse controlat în zone care, oricum, nu sunt locuite, în loc să fie împinsă forțat în albie până ajunge să rupă digurile.
• Amenajarea unor zone de retenție naturală a apei — bazine de detenție, lagune, terase agricole care încetinesc scurgerea pe câmp, zone de filtrare la marginea râurilor.

Aliniere cu Uniunea Europeană

Documentul nu este doar o inițiativă internă. El aliniază România la politicile europene în domeniul apei și al adaptării la schimbările climatice — în special la Strategia UE pentru adaptare la schimbările climatice (2021), la Directiva-cadru privind apa și la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. Această aliniere are un efect practic important: facilitează accesul la finanțări europene pentru proiectele care respectă principiile sustenabilității.

Pentru România, care a pierdut deja în trecut zeci de milioane de euro din fonduri europene din cauza unor proiecte hidrotehnice greu de justificat ecologic, aceasta este o oportunitate concretă. Începând cu 2026 și mai ales după 2027, programele europene de finanțare vor avantaja masiv proiectele care includ componentă „nature-based” — iar fără un ghid național adoptat, autoritățile române ar fi rămas, încă o dată, în coada plutonului european.

Schimbarea de paradigmă

„Realitatea din prezent ne arată că nu mai este suficient să intervenim doar după ce apare pericolul, ci trebuie să acționăm din timp, preventiv, folosind inclusiv natura ca aliat”, a transmis ministrul Buzoianu. Schimbarea de paradigmă este reală: timp de decenii, gestionarea apei în România a însemnat aproape exclusiv lucrări hidrotehnice — beton, oțel, construcții masive. Soluțiile naturale erau privite ca exotice, marginale, nesserioase.

În contextul în care inundațiile sunt unul dintre cele mai importante riscuri naturale din România (cu impact major asupra comunităților și infrastructurii — vezi cazurile din 2024 din Galați și Vaslui), ghidul propune o schimbare reală de abordare. Persoanele și organizațiile interesate pot transmite observații și propuneri în termen de 10 zile de la publicare, conform procedurii de consultare publică. Următorul pas — adoptarea efectivă a ghidului prin ordin de ministru — este așteptat în următoarele săptămâni.