Apele Române intră în grevă: pichete la toate administrațiile bazinale din țară între 4 și 8 mai

Reprezentanții Sindicatului „Mureșul” din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) vor picheta timp de două ore toate administrațiile bazinale de apă din țară, în perioada 4-8 mai 2026. Acțiunea sindicală vine pe fondul unei crize salariale și organizaționale prelungite, care riscă să afecteze monitorizarea hidrologică exact în plin sezon de viituri primăvăratice.

De ce protestează lucrătorii Apelor Române

Conflictul de muncă a fost declanșat de blocarea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă și de refuzul Ministerului Mediului de a aproba creșterile salariale negociate anterior. Sindicatul Mureșul, care reprezintă majoritatea celor aproximativ 4.500 de angajați ANAR, susține că salariile reale au scăzut cu peste 15% în ultimii doi ani, în contextul inflației cumulate. În plus, lucrătorii reclamă condiții de muncă deteriorate — echipamente vechi, lipsa investițiilor în infrastructura hidrologică și subdimensionarea echipelor de teren. „Avem stații hidrologice cu echipamente din anii ’90, iar oamenii lucrează în condiții de risc fizic real”, a declarat un reprezentant al sindicatului, citat de Digi24.

Cum se desfășoară pichetele: două ore zilnic, fără întrerupere a serviciului esențial

Conform comunicatului oficial, pichetele se vor desfășura zilnic, între orele 11:00 și 13:00, în fața sediilor celor 11 Administrații Bazinale de Apă (ABA) — Someș-Tisa (Cluj), Crișuri (Oradea), Mureș (Târgu Mureș), Banat (Timișoara), Jiu (Craiova), Olt (Râmnicu Vâlcea), Argeș-Vedea (Pitești), Buzău-Ialomița (Buzău), Siret (Bacău), Prut-Bârlad (Iași) și Dobrogea-Litoral (Constanța). Sindicatul a anunțat că serviciile esențiale — monitorizarea nivelurilor de apă, gestionarea barajelor, intervențiile în caz de viitură — nu vor fi întrerupte, iar pichetele sunt simbolice. Totuși, dacă negocierile nu progresează în următoarele zile, sindicatul nu exclude o grevă generală în cea de-a doua jumătate a lunii mai.

Miza europeană: Directiva-Cadru a Apei și obligații neîndeplinite

Conflictul intern de la Apele Române vine într-un moment în care România are obligații europene tot mai stringente în domeniul gestionării resurselor de apă. Directiva-Cadru a Apei (Directiva 2000/60/CE), transpusă în legislația națională, impune obiective stricte de calitate a apelor pe bazin hidrografic, cu termene-limită care se apropie. În paralel, Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații prevede obligația statelor membre de a actualiza periodic Planurile de Management al Riscului la Inundații (PMRI). Pentru România, ciclul actual de actualizare se încheie în 2026, iar lipsa de personal motivat și plătit corespunzător afectează direct calitatea acestor documente.

Pierderi prevenite: aproape 1 miliard euro anual

Pe baza patrimoniului gestionat de Apele Române, Agenția Națională a Îmbunătățirilor Funciare și Hidroelectrica, prin lucrările hidrotehnice existente și măsurile operaționale luate în cazul inundațiilor, sunt prevenite anual pagube potențiale de peste 1 miliard de euro. Doar pentru Dunăre, inundațiile anuale ar putea genera daune de peste 300 milioane de euro fără infrastructura de protecție existentă. Cifrele explică de ce orice slăbire a capacității operaționale a ANAR are consecințe macroeconomice mult mai mari decât costul direct al rezolvării conflictului salarial.

Riscul climatic crescând: România, una dintre țările europene cele mai expuse

Conform Studiului Economic OCDE pentru România 2026, publicat în martie, aproximativ 25% din populație și 8% din teritoriul național sunt expuse riscului de inundații, inclusiv 12% din suprafața construită și 10% din terenurile agricole. Bazinul Dunării și al afluenților săi (Siret, Prut) este vulnerabil la viituri rapide și ploi intense, fenomene tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. Între 1980 și 2023, pierderile economice provocate de fenomene meteorologice și climatice în România au ajuns la aproape 19,6 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 6% din PIB-ul anului 2023. Aproximativ 60% dintre acestea sunt generate de fenomene hidrologice, în special inundații.

Soluția pe termen scurt și lung

Pe termen scurt, Ministerul Mediului are obligația de a debloca dialogul cu sindicatul și de a aproba măcar parțial creșterile salariale negociate. Pe termen lung, însă, este nevoie de o strategie coerentă de modernizare a infrastructurii hidrologice — cu investiții în echipamente, digitalizare și formarea profesională a noilor generații de hidrologi și ingineri specializați. Trei regiuni din România — Vest, Nord-Vest și județul Teleorman — participă deja la proiectul european Pathways2Resilience, care reunește 100 de regiuni europene pentru consolidarea rezilienței climatice. Fiecare regiune participantă primește 210.000 euro în finanțare nerambursabilă și acces la mentorat european. Este un început, dar departe de a fi suficient pentru un sistem care trebuie să gestioneze 400.000 km de cursuri de apă și sute de baraje.