Calitatea aerului în București rămâne critică: depășiri frecvente PM10/PM2.5, traficul – 58% din poluare. 23.960 decese premature anual
Bucureștiul rămâne în 2026 unul dintre orașele europene cu cele mai grave probleme de calitate a aerului. Raportul „Calitatea aerului în București în 2024”, realizat de Asociația Ecopolis în cadrul proiectului „Cetățeni pentru aer curat”, evidențiază depășiri frecvente ale limitelor legale pentru poluanții atmosferici în Capitală — un document care a rămas referința oficială și la jumătatea anului 2026, în absența unei reformări structurale a politicilor publice.
Cifrele care doare: 23.960 de decese anuale
Datele Agenției Europene de Mediu (referitor la 2017, citate de Aerlive.ro și de multiple rapoarte ulterioare) arată că în România 23.960 de decese premature sunt cauzate anual de poluarea aerului. Pentru a pune cifra în context: poluarea aerului ucide de 10 ori mai mulți români decât accidentele rutiere. Datele Organizației Mondiale a Sănătății indică o estimare globală conform căreia una din nouă decese este cauzată de poluarea aerului — clasificată ca cea mai mare criză de sănătate publică contemporană. Efectele directe enumerate de studiul CE Delft din 2018: cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Poluarea auto este clasificată de OMS ca carcinogen de grup 1 (IARC – Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul OMS).
Traficul — 58% din poluarea din București
Conform datelor Gărzii de Mediu, citate de Octavian Berceanu și de raportările publice ulterioare, traficul rămâne principala sursă de poluare a aerului în București — răspunzător pentru 58% din totalul poluanților atmosferici. Peste traficul zilnic se adaugă, în lunile reci, încălzirea centralizată și încălzirea pe bază de lemne sau gaze din zonele periferice. Vârfurile sezoniere sunt accentuate de evenimentele specifice — de exemplu, perioada 31 decembrie – 1 ianuarie, când artificiile și petardele provoacă creșteri masive ale concentrațiilor de particule fine.
Punctele negre din Capitală
În iarna 2024-2025, cele mai ridicate concentrații de PM10 și PM2.5 au fost înregistrate pe 20 ianuarie 2025 la stațiile B27 – Voluntari, B15 – Colentina și B11 – Bragadiru. Valorile au depășit pragul „rău”, „foarte rău” și „extrem de rău”, determinând Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) să transmită informațiile către Garda Națională de Mediu și Direcția de Sănătate Publică București. Vremea — lipsa vântului și umiditatea ridicată — a fost principalul factor agravant, împiedicând dispersia particulelor.
Rețeaua de senzori: 44 PMB-Bloomberg + Strop de Aer + PurpleAir
Monitorizarea poluării nu mai depinde doar de stațiile oficiale ale ANPM. În ultimii ani, tot mai mulți locuitori ai Capitalei au adoptat senzori privați pentru a urmări calitatea aerului din cartiere. Oana Neneciu, director executiv al Asociației Ecopolis, a explicat la Radio București FM: „În primul rând, avem o rețea destul de vastă acum de senzori care sunt adoptați de cetățeni.” Datele sunt integrate într-o platformă comună — Aerlive.ro — care agregă mai multe surse: senzorii Strop de Aer și PurpleAir instalați și administrați de Ecopolis; rețeaua de 44 de senzori puși la dispoziția Primăriei Municipiului București de către Vital Strategies, în cadrul protocolului de colaborare „Partnership for Healthy Cities” susținut de Bloomberg Philantropies; precum și stațiile oficiale ANPM.
Bucureștenii pierd 3.000 euro/an din cauza poluării
Conform unui studiu european citat de Aerlive, fiecare bucureștean pierde aproximativ 3.000 de euro pe an din cauza poluării — cost evaluat ca daune economice cumulate (medicale, productivitate, calitatea vieții). Cifra este de aproape trei ori mai mare decât media celorlalți europeni. Sumele includ costurile medicale directe, zilele de muncă pierdute, și evaluarea statistică a anilor de viață pierduți.
Programul „Cetățeni pentru Aer Curat”
Asociația Ecopolis derulează din 2024 un program de educație de mediu adresat copiilor din București — „Cetățeni pentru Aer Curat”. Inițiativa învață copiii cum se măsoară poluarea și cum pot fi adunate date locale pentru influențarea politicilor publice. Modelul cetățenesc — senzori în cartiere, plus date deschise — reușește acolo unde sistemul oficial este, de prea multe ori, întârziat.
Ce ar putea face Primăria Capitalei în 2026
Primarul general Ciprian Ciucu, instalat în mandat la sfârșitul anului 2024, a anunțat de multiple ori prioritizarea calității aerului ca obiectiv major al administrației. În bugetul PMB pentru 2026 — aprobat pe 5 mai — figurează însă alocări reduse pentru măsurători și politici proprii de mediu, cea mai mare parte a fondurilor de mediu fiind direcționate spre proiecte de spații verzi și pe modernizarea iluminatului public LED (59 milioane lei). Programe punctuale pentru reducerea traficului — taxa de congestie, zonele cu emisii reduse, extinderea pistelor de biciclete — au figurat sporadic în discuțiile administrative, fără un calendar concret de implementare. Salonul Imobiliar București (15-17 mai) și consultările politice de la Cotroceni (18 mai) au amânat încă o dată o agendă publică serioasă despre aer curat. Bucureștii continuă să respire la limită.