Consolidarea seismică în România 2026: bani există, șantierele lipsesc. PNRR expiră în august
România are, pentru prima dată în istoria sa, acces simultan la trei surse majore de finanțare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic: PNRR (Componenta C5 – Valul Renovării), Programul Operațional Regional și Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic (PNCCRS). Și totuși, în primăvara lui 2026, șantierele nu duduie. Termenul-limită pentru finalizarea lucrărilor din PNRR este 31 iulie 2026 — cu doar câteva luni rămase.
Amploarea problemei: 887 de clădiri cu risc seismic ridicat doar în București
Conform datelor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București sunt 887 de clădiri încadrate în clasele I și II de risc seismic (RS1 și RS2), plus aproximativ 1.500 de clădiri în categorii de urgență. Din 1990 până în prezent, au fost consolidate din fonduri publice doar circa 30 de clădiri — un ritm dramatic de insuficient față de amploarea riscului. Printre clădirile emblematice aflate în portofoliul de consolidare se numără blocul ARO-Patria, imobile istorice de pe Str. Boteanu, Calea Victoriei și Lipscani, dar și blocuri de locuințe de pe Calea Griviței și Calea Moșilor (construit în 1856). Prin PNRR, AMCCRS a semnat contracte pentru 17 imobile, în valoare totală de 283,46 milioane lei — din care 7 sunt clădiri istorice.
Blocajul: studii nefinalizate, licitații fără ofertanți, termene imposibile
Expertul Sorin Chirița, cu 20 de ani de experiență în implementarea proiectelor cu fonduri europene, pune diagnosticul fără echivoc: „Dacă doi ani și jumătate nu s-au făcut nici măcar studiile — PNRR-ul trebuie încheiat la 31 iulie 2026. Trebuiesc finalizate lucrările — finalizate, nu să fie în curs.” Blocajul funcționează în lanț: fără studii de fezabilitate nu se pot lansa licitații, fără licitații nu se pot contracta lucrări, iar firmele de construcții evită consolidările seismice din cauza riscului financiar imprevizibil și a costurilor în creștere. AMCCRS a recunoscut că „nu toate proiectele aprobate vor putea fi implementate în termenii inițiali” și caută soluții complementare de finanțare împreună cu Ministerul Dezvoltării.
Ce se întâmplă totuși: plăți recente și șantiere noi
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat pe 26 aprilie 2026 că ministerul a decontat lucrări de 146,7 milioane lei pentru 100 de investiții, din care peste 53,4 milioane lei vizează consolidarea clădirilor cu risc seismic. Termenul PNRR a fost deja prelungit de la 30 iunie la 31 iulie 2026, cu proceduri finale până la 31 august. Pe teren, AMCCRS anunță deschiderea în perioada imediat următoare a 4 noi șantiere de consolidare: Bd. Carol I nr. 63, Str. Mihai Vodă nr. 13, Str. Domnița Anastasia nr. 7 (Muzeul Tattarescu) și redeschiderea șantierului de pe Str. Știrbei Vodă nr. 20. Patru clădiri vechi de peste 100 de ani — inclusiv Pinacoteca Bucureștiului de pe Lipscani și fostul Palat Creditul Rural — vor intra în consolidare cu lucrări programate din 2027.
Ce pot face proprietarii
Proprietarii de locuințe în clădiri RS1 și RS2 beneficiază de expertiză tehnică gratuită plătită de primărie și de consolidare finanțată din fonduri publice (cu obligația de a nu înstrăina imobilul timp de 25 de ani dacă optează pentru varianta complet gratuită, sau cu rate pe 30 de ani fără dobândă). Informații actualizate despre clădirile cu risc seismic expertizate se găsesc pe site-ul AMCCRS. Ascunderea riscului seismic la vânzarea unui imobil este ilegală și poate duce la anularea contractului și plata de daune.