Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 28,35% în primul trimestru din 2026: 16.361 companii desființate. O investigație în structura economiei reale

Datele centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și publicate la începutul lunii mai 2026 confirmă o tendință îngrijorătoare în economia României: numărul firmelor dizolvate a crescut cu 28,35% în primul trimestru al anului 2026, până la 16.361 de companii desființate, comparativ cu 12.747 în aceeași perioadă a anului 2025. Cifrele, raportate în primă instanță de Digi24 pe baza informațiilor oficiale, ridică întrebări fundamentale despre starea reală a mediului de afaceri românesc — într-un moment în care narațiunea oficială vorbește încă despre creștere economică și reziliență.

Datele brute: ce ne spune ONRC

Conform raportării ONRC, cele 16.361 de companii dizolvate reprezintă o medie de aproximativ 180 de firme închise zilnic, sâmbete și duminici incluse. Defalcat pe luni, ianuarie 2026 a marcat un vârf cu peste 6.000 de dizolvări, februarie a păstrat un ritm ridicat (5.400), iar martie a confirmat tendința (4.900). Pentru context, în întreaga perioadă 2020-2024 (anii pandemiei și ai inflației severe), numărul mediu de dizolvări trimestriale era între 8.000 și 12.000 — deci datele actuale arată un nivel istoric ridicat.

Important de subliniat: dizolvarea este un proces formal, juridic, prin care o firmă este radiată definitiv din Registrul Comerțului. Este distinctă de insolvența (procedură în care firma încă poate funcționa) și de suspendarea activității (firma rămâne, dar nu mai operează). Creșterea dizolvărilor indică, deci, decizii antreprenoriale finale — nu situații tranzitorii.

Cauzele structurale: șapte factori care s-au cumulat

Investigația realizată asupra acestor date arată că nu există o singură cauză a fenomenului, ci o cumulare de factori care au lovit simultan mediul de afaceri: 1. Presiunea fiscală suplimentară. Modificările succesive ale Codului Fiscal din ultimii doi ani — eliminarea facilităților pentru microîntreprinderi, creșterea impozitelor pe dividende, introducerea de noi taxe pe sectoare specifice (HORECA, IT) — au făcut ca multe firme mici să devină nesustenabile financiar.

2. Costurile cu energia. Tarifele la electricitate și gaze, deși plafonate parțial, rămân mult peste media UE pentru consumatorii non-domestici. Pentru sectoare energo-intensive (producție, prelucrare), marjele s-au comprimat dramatic.

3. Costurile cu personalul. Salariul minim brut a crescut succesiv (4.050 lei în 2025, 4.300 lei în 2026), iar contribuțiile salariale au rămas la cele mai înalte niveluri din UE. Pentru firme mici cu marjele subțiri, fiecare creștere a costului forței de muncă se traduce direct în pierderi.

4. Dificultățile de finanțare. Cu dobânzile la credite bancare la niveluri ridicate (în medie 8-10% pentru firme mici) și cu accesul la fonduri europene complicat birocratic, multe IMM-uri pur și simplu nu și-au mai permis să continue. 5. Concurența digitală și a marilor jucători. Multe firme mici de comerț, servicii și HORECA au fost zdrobite de platformele digitale (eMAG, Glovo, Bolt Food) și de extinderea lanțurilor naționale și internaționale, care au optimizat costurile la niveluri imposibil de egalat.

6. Instabilitatea politică. Schimbările frecvente de guvern, modificările legislative haotice și absența unei perspective fiscale predictibile pe 3-5 ani descurajează investițiile și împing antreprenorii spre lichidare preventivă. 7. Generația care iese din business. Mulți antreprenori care și-au început firmele în anii ’90-2000 au atins vârsta de pensionare, fără ca afacerile să poată fi transmise la noua generație. Lipsa unui ecosistem de transfer al afacerilor de familie este o problemă structurală subraportată.

Sectoarele cel mai lovite

Analiza datelor pe coduri CAEN arată că dizolvările sunt concentrate în câteva sectoare:

• Comerț cu amănuntul (cca. 22% din total) — în special magazinele de cartier zdrobite de retail-ul digital
• HORECA (15%) — restaurante și cafenele care nu și-au mai putut acoperi costurile post-COVID
• Construcții (12%) — firme mici care depindeau de proiecte municipale sau private mici
• Transport rutier (10%) — afectate de carburanți, salarii șoferi și concurența est-europeană
• Servicii profesionale (8%) — consultanță, contabilitate, marketing — multe firme cu 1-3 angajați

Comparativ european: România în context

Cifrele românești par îngrijorătoare, dar este util să le poziționăm în contextul european. Italia, Spania și Polonia au înregistrat și ele creșteri ale dizolvărilor în T1 2026, deși cu ritmuri mai moderate (10-15%). Diferența majoră este structura economiei: țările vest-europene au IMM-uri mai capitalizate, cu acces mai facil la finanțare bancară și fonduri europene, ceea ce le permite să reziste mai bine șocurilor. Pentru România, fiecare firmă desființată reprezintă în medie 3-4 locuri de muncă pierdute, traducându-se în zeci de mii de joburi dispărute în doar trei luni. Aceste persoane nu sunt vizibile imediat în statisticile oficiale ale șomajului, pentru că mulți foști antreprenori intră în zona inactivă a pieței muncii sau migrează către alte țări UE.

Concluzia investigației: nu e doar o cifră, e un semnal de alarmă

Cele 16.361 de firme desființate nu reprezintă doar o statistică economică. Reprezintă visuri eșuate, capitaluri pierdute, locuri de muncă disipate, comunități locale slăbite. În spatele fiecărui număr este o decizie dureroasă, luată după luni sau ani de încercări de a salva afacerea.

Pentru clasa politică, datele ONRC sunt un semnal de alarmă clar: politicile economice și fiscale ale ultimilor ani au lovit disproporționat tocmai sectorul care, conform tuturor strategiilor europene, ar trebui să fie motorul creșterii — IMM-urile. Fără predictibilitate fiscală, acces la finanțare și un cadru legal stabil, nu există antreprenoriat sustenabil. Cifrele T2 2026 vor arăta dacă tendința continuă — sau dacă măsurile pe care guvernul le va anunța (presupunând că supraviețuiește moțiunii de cenzură de marți) vor avea un efect real. Ne propunem să revenim cu o continuare a investigației după publicarea datelor de către ONRC.