PUG Bucuresti: 23 milioane lei pentru revizuire si Registru Verde

În bugetul Capitalei pentru 2026, adoptat la începutul lunii mai, Primăria Municipiului București alocă peste 23 de milioane de lei pentru revizuirea Planului Urbanistic General (PUG) și 10,5 milioane de lei pentru dezvoltarea Registrului Verde — documentul obligatoriu prin lege pentru evidența și gestionarea spațiilor verzi. Sunt două linii bugetare care, pentru un observator urbanistic, spun mai mult despre starea administrației Bucureștiului decât un raport oficial.

De ce este atât de important PUG-ul

Planul Urbanistic General este, în esență, documentul prin care un oraș decide cum se construiește pe teritoriul său: ce înălțimi sunt admise pe ce străzi, ce funcțiuni se permit în ce zone, unde se păstrează verde, unde se mai poate construi rezidențial, ce regulament au zonele istorice. Pentru un administrator imobiliar, PUG-ul este regula după care se eliberează autorizațiile. Pentru un cetățean, PUG-ul este garanția că ceea ce vezi pe stradă astăzi nu se transformă într-un bloc de 18 etaje peste 5 ani.

Bucureștiul funcționează, în 2026, după un PUG elaborat în anul 2000. Acum 26 de ani. În toată această perioadă, orașul s-a schimbat radical — noi cartiere au apărut, traficul s-a triplat, prețurile imobiliare au explodat, profilul demografic s-a transformat. PUG-ul vechi nu mai răspunde realității, iar fiecare autorizație de construire în zonele controversate trebuie tranșată prin PUZ (Plan Urbanistic Zonal), un instrument punctual care, pentru cei care îl urmăresc atent, a devenit principalul vehicul pentru excepții și negocieri.

Istoria ratărilor: demersul a început în 2022

Decizia de revizuire a PUG-ului a fost asumată oficial în 2022. De atunci au trecut aproape patru ani, iar documentul nu este nici acum gata. Termenele au fost ratate succesiv: revizuirea trebuia, în diferite anunțuri, finalizată în 2023, apoi în 2024, apoi în 2025. Cauzele sunt multiple: schimbări de echipă în PMB, divergențe între direcții, lipsa unui contractor capabil să livreze la timp, opoziție din partea unor categorii de proprietari și — nu în ultimul rând — complexitatea reală a sarcinii: un PUG nou pentru București este un document care trebuie să rezolve simultan probleme de mobilitate, mediu, locuire socială, patrimoniu și economie. Decizia de a aloca 23 de milioane de lei în 2026 este, prin urmare, o recunoaștere indirectă a faptului că lucrarea trebuie reluată în condiții serioase. Dacă această tranșă va produce un PUG aprobat în acest an, va fi un mare succes administrativ; dacă, după 2026, conversația va fi încă despre „revizuire în curs”, încrederea publică în capacitatea de planificare a PMB va scădea încă o treaptă.

Registrul Verde: 10,5 milioane pentru o bază de date

A doua linie bugetară importantă este Registrul Spațiilor Verzi, document obligatoriu prin lege încă din 2010. Primăria a fost amendată în trecut pentru că nu deține un astfel de registru actualizat, iar absența lui a făcut practic imposibilă, pentru două decenii, o evidență coerentă a câți arbori, parcuri, scuaruri și spații verzi există pe teritoriul Capitalei și cum sunt ele administrate. Registrul Verde, odată finalizat, va răspunde la întrebări care astăzi nu au răspuns clar: câți arbori are Bucureștiul, pe ce străzi, în ce stare, cine este responsabil de fiecare. Pentru proiectele de regenerare urbană, pentru zone amenajate (Tineretului, Herăstrău, Kiseleff, Cișmigiu, Carol), pentru spațiile verzi din interiorul cvartalelor — o bază de date funcțională este precondiția oricărei administrări serioase. 10,5 milioane de lei este o sumă semnificativă, dar nu disproporționată pentru complexitatea inventarierii GIS, a digitalizării și a structurării unui asemenea document pentru un oraș de aproape 2 milioane de locuitori.

Provocarea sistemică

Ambele proiecte — PUG-ul nou și Registrul Verde — sunt instrumente fundamentale, nu accesorii. Bucureștiul nu poate decide coerent unde se construiește, unde se renaturalizează, unde se plantează și unde se taie fără ele. Dar succesul lor depinde de doi factori care nu se cumpără doar cu bani: continuitatea administrativă peste cicluri electorale și voința politică de a asuma decizii care, inevitabil, vor nemulțumi categorii influente de proprietari, dezvoltatori și administratori. Pentru cetățeanul Bucureștiului, mizele sunt directe: dacă PUG-ul nou este unul ambițios pe spații verzi, mobilitate sustenabilă și densitate controlată, calitatea vieții urbane se îmbunătățește vizibil în 5-10 ani; dacă rămâne în compromisuri, orașul continuă să crească necontrolat, cu blocuri pe terenuri care erau parcuri și cu trafic care nu se mai poate decongestiona.